Singuratate impartita la doi

Ai crede ca cel mai singur te simti atunci cand nu ai pe nimeni. Cuplurile din jur iti par fericite si chiar si cei care par sa fi intrat in rutina si sunt mai mult prieteni decat iubiti au o persoana draga langa ei cu care sa imparta probleme si bucurii. Chiar asa sa fie insa?

Relatiile sunt complicate si nu merg pur si simplu de la sine deoarece exista suficienta iubire. Apar probleme, stres, lipsa de timp, certuri, oamenii se schimba in timp, se maturizeaza, isi contureaza mai bine personalitatea, au vise si aspiratii noi. Cel cu care ne impartim viata acum este intr-un fel aceeasi persoana de care ne-am indragostit in urma cu cativa ani, insa din multe puncte de vedere a evoluat mult.

De multe ori ignoram micile semne care ne transmit ca ceva nu este in regula, pentru a ne da seama mai tarziu de efectul lor cumulat. Insa nu inseamna ca totul este pierdut si relatia este sortita esecului.

Cu timpul insa, dupa ce dispar din fluturii din stomac, relatia este mai asezata si se instaleaza o anumita stabilitate si siguranta, cei doi se privesc mai obiectiv. Multe lucruri care inainte li se pareau adorabile la jumatatea lor pot deveni obiceiuri enervante.

Si fiecare se refugiaza treptat in munca, iesiri separate cu prietenii, iar daca sunt impreuna acasa, fiecare e cu nasul in cartea lui sau privesc ecranul televizorului fara a interactiona foarte mult.

Raceala intervine treptat si de cele mai multe ori cei doi devin constienti de ea cand ea s-a instalat destul de bine intre ei.

Neimplicarile emotionale autentice si dificultatile in comunicare sunt cele mai frecvente probleme. Iar la un moment dat partenerii isi amintesc ca s-au luat din dragoste si inevitabil se intreaba obsesiv, fara nici un raspuns concret, “nu se mai poate face chiar nimic?”. Ba da, se poate! Postura de legume, de doi straini ai aceluiasi cuplu, poate fi schimbata daca exista dorinta si multa perseverenta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *